Când pătrunzi în biserica Cuvioasa Parascheva din satul Ceatalchioi timpul se suspendă deoarece vechimea excepţională şi planul arhaic îi oferă bisericii o valoare inestimabilă. Privirea este atrasă ca un magnet de biserica de pe deal, care se înalţă maiestoasă veghind împrejurimile. Lângă biserică se află cimitirul satului, înconjurat de mulţi copaci. Lăcaşul de cult este amplasat într-o zonă liniştită care te îndeamnă la calm, rugăciune şi regăsire spirituală.

Această activitate, aducătoare de venituri în trecut, se mai practică în satul Păltlăgeanca, la un nivel destul de redus doar de către câteva familii. Produse obţinute sunt faimoasele rogojini, coşuleţe din papură şi diverse obiecte de artizanat.
Turiştii care îşi doresc o vacanţă ferită de tumultul litoralului, în care să poată savura în tihnă lectura pe şezlong, pot opta pentru plaja de la Ceatalchioi. Un mic paradis ce se întinde la picioarele tale pe pământul Deltei Dunării, plaja de la Ceatalchioi nu poate fi trecută cu vederea, chiar dacă este doar o  fâşie îngustă de nisip. Apele învolburate ale mării scaldă nisipul amestecat cu scoici, iar în văzduh se simte miros de peşte. Peste tot în jur poţi vedea sălcii ce se înalţă din apă, colonii de peicani şi de cormorani, iar din loc în loc nuferii formează adevărate constelaţii florale.

Canalul Sireasa este locul ideal pentru pescuit, accesul la canal se poate face terestru pe o şosea pietruită, trecând Dunărea cu bacul pe la Monument sau pe apă prin canalul Mila 36 care intersectează canalul Sireasa prin două canale. Se poate prinde peşte pe toată lungimea de 11 km a canalului, dar pescuitul este mult influenţat de nivelul apei, cu cât mai scăzut cu atât mai bine, mai ales pentru pescuitul la mal. Canalul este bogat în peşte, aici se poate prinde biban, ştiucă, caras şi roşioară.

In lunile iunie si iulie se pescuieste pe tronsonul de vest al canalului, de la „Podul Rosu” (capatul vestic al canalului care este inchis de dig) si pana la prima sau a doua curba sau prima salcie (acestea sunt reperele folosite intre pescari), dupa care apa crescuta si iarba de la malul canalului fac aproape imposibil pescuitul de pe mal Cu cat apa scade in lunile august, septembrie si octombrie, pescuitul se muta de la vest spre estul canalului, la cotele minime ale Dunarii se prinde bine pe portiunea estica a canalului, de la „Pantalon” pana la varsarea in canal 36.

Cele mai bune partide se fac in perioada 15 august – 30 septembrie. Pe un loc bun, momit, se pot prinde 6 – 10 Kg de caras; carasul e mai mic ca pe 36 dar este destul de mare pentru a putea fi retinut pentru consum.